Recenzie: Lansare Omu Gnom – “Atentie la neatentie II” @ Cluj-Napoca

Omu Gnom - Atentie la neatentie II

Da, stiu ca azi e Miercuri, iar concertul despre care tocmai scriu a avut loc Sambata, ceea ce inseamna ca recenzia trebuia postata acum aproximativ trei zile. Scuza mea e ca, fiind in plina sesiune, am avut examene de sustinut, examene pe care le consider prioritare, si pentru care, cel putin teoretic, a trebuit sa ma si pregatesc. Oricum, v-ati putut delecta, deja, cu doua recenzii ale acestui eveniment, una scrisa de colegii de la Suburban Magazine, iar cealalta de cei de la Eragon Vibes, asa ca n-aveti de ce sa va plangeti. Ce bine-ar fi fost daca eram un student la fel de constincios si pe perioada semestrului, nu doar in sesiune. Vorba aia: “Toate la timpul lor, ca verbele.

Dat fiind faptul ca tot Sambata seara am fost si la “Zilele Prieteniei” (Ca doar nu era sa ratez o alta oportunitate de-ai asculta live pe Suie, OCS, C.T.C. si Shadowbox), am reusit performanta de a rata aproape in totalitate warm-up-ul, adica exact partea lui Astro Fat, asa ca ma vad nevoit sa sar direct la main-act. Al naibii organizatorii astia care se sincronizeaza in asa fel incat organizeaza, intr-o singura zi, cate cinci concerte tari, iar in cate un week-end nu e nici urma de muzica buna prin oras. Asta nu-i nicidecum un repros, ci dimpotriva, doar ca, uneori, apetitul meu imens pentru evenimente de calitate si-ar dori ca eu sa am posibilitatea de a fi, simultan, in mai multe locuri.

Asadar, pe la ora 1:30, Omu Gnom, alaturi de Celalalt si Dj Pilu – doi dintre colegii sai din Ateliere de Creatie – au urcat pe scena frigurosului beci al Casei TIFF, acompaniati de uralele celor aproximativ patruzeci de suflete prezente la concert, dar, cum fiecare concert trebuie sa aiba, obligatoriu, clasicul moment de suspans datorat unor probleme de ordin tehnic, prestatia acestora n-a putut fi impecabila pana cand cablul unuia dintre microfoane nu a fost schimbat. Noroc cu Slim Rocka – omul potrivit la locul potrivit.

Dupa scurtul moment suspans, concertul a debutat in forta, iar noi, cei din public, am putut asculta piese de-ale lui Gnom precum: “Limpede”, “Terapie”, “Metehne”, “Consumatorism”, “O poteca” urmata de “O nenorocire lirica” si de “Reînvierea Rap-ului Romanesc”.

Intre doua piese semnate de Gnom, Celalalt ne-a facut cunostinta cu o parte dintre piesele cuprinse pe “961”, viitorul sau album, despre care ne-a spus c-o sa fie lansat la inceputul lunii Septembrie a anului curent. Printre piesele pe care ni le-a prezentat, mi-au ramas in minte “Amalagam”, “Etcetera”, si “Priveste”. Am ramas placut impresionat de prestatia lui Celalalt, un artist pe care abia Sambata l-am ascultat pentru prima data din fata unei scene, cu toate ca-i tot ascult muzica inca de pe vremea cu “Reforme”, Cast si Hades Records. Nu stiu despre voi, dar eu astept cu mare interes 961-le. Prietenii care au fost la concert stiu de ce.

Revin la Gnom. Asa cum probabil se astepta toata lumea, concertul s-a incheiat cu o sesiune lunga de freestyle off da dome, servita de cel care, pana nu demult, era personajul principal al “serialului” “Freestyle pana nu mai pot”. Tot concertul s-a intins pe mai bine de doua ore, fapt care, in viziunea mea, evidentiaza pasiunea cu care oamenii astia isi fac treaba, azi, cand unii nici nu se mai obosesc sa se intoarca pe scene dupa cele patruzeci si cinci de minute, cat insumeaza programul lor „artistic”.

Pe langa prestatia excelenta de pe scena si interactiunea foarte buna cu publicul, atribute pe care, din punctul meu de vedere, trebuie sa le detina orice MC, admir foarte mult la Omu Gnom si temele pe care le abordeaza in piesele sale, cu precadere pe piesele de pe ultimele doua albume. E printre putinii artisti din nisa asta care inca se incapataneaza sa faca o muzica prin intermediul careia trage semnale de alarma, si scoate la iveala problemele reale cu care se confrunta societatea actuala, intr-o era in care majoritatea artistilor se rezuma la canta despre pseudo-valori lumesti. Da’ te las in pace, ascultatorule ignorant, caci e evident ca-ti place.

Dupa after-party-ul sustinut de Slim Rocka, am iesit, cu totii, afara si am schimbat cateva vorbe cu baietii, ca baietii. Ce vreau sa scot in evidenta, aici, e faptul ca oamenii astia-s de o simplitate rar intalnita. Zicea cineva, la un moment dat, intr-o piesa, ca “La un MC apreciezi valoarea lui ca om.” Stiu ca unii n-o sa fiti de acord cu asta, si-o sa-mi sariti in cap, din nou, cu aceeasi placa obosita, si anume: “Unde se termina omul, acolo incepe artistul.” Dati-mi voie sa nu fiu de acord. Eu sunt de parere ca artistul reprezinta reflexia omului. Cu alte cuvinte, daca esti un om de doi lei, iar caracterul tau e subred, numai ipocrizia te poate impinge spre o cariera artistica de succes. In momentul in care, in nici opt luni de zile, ii cunosti pe majoritatea celor pe care, odata, ii ascultai cu placere, mergeai la concertele lor, si le cumparai albumele, dar aproape in niciunul dintre cazuri nu te-ai bucurat de cunostinta, incepi sa apreciezi, in primul rand omul, iar mai apoi artistul.

Una peste alta, in ciuda numarului restrans de participanti, a fost un eveniment foarte reusit, in urma caruia toti ne-am declarat extrem de multumiti. Tin sa-i felicit pe cei de la Anonbrand pentru organizarea excelenta. La mai mare, fratilor. Alta recenzie exagerat de lunga, scrisa in cel mai personal si plictisitor mod posibil. Poate ca n-ar fi trebuit sa beau si ultimele doua shot-uri de visinata. Aia e. Totusi, pentru cei care au avut rabdare sa parcurga recenzia asta, v-am pus la dispozitie un mic album care cuprinde poze realizate in timpul evenimentului. Pozele le gasiti AICI. Dau cu pace!


Lasă un răspuns