Generatia Vine si blogurile de muzica

whipdance

Cariere s-au format si s-au cimentat pe calea undelor, dar era internetului e in plin curs de detronare a vechiului regim, rescriind legile. Radioul constituia odata ca niciodata platforma cautata de fiecare artist. Apoi au venit blogurile. Acum au aparut alte medii, Instagram, Snapchat sau Vine. Aici e locul unde trebuie sa cauti ca sa gasesti urmatorul star. Piese se pot naste si pot prospera in cultura fara ca macar sa adulmece de la distanta un deal cu un label major, rotatii la radio sau aparitii pe MTV. De exemplu, multi au crezut ca OG Maco avea sa fie doar un one hit wonder, dar cu ajutorul YouTube si Vine, omul continua sa o tina viral dupa viral.

Sau Bobby Shmurda. Sau Fetty Wap. Ce au astia trei in comun? Faptul ca fiecare a reusit sa capteze atentie si interes strict prin Social Media. Hit-urile lor au circulat prin clipuri scurte, parodii si meme-uri, inainte sa atinga nivelul de mainstream. Muzica a devenit un topic trendy continuu, alimentat la nesfarsit de hashtag-uri. Artistii au fost aspirati intr-un urias proiect de grup Social Media, iar muzica lor a explodat intre timp. Nu a fost nevoie sa fie mediatizati pe bloguri, au ajuns la public in timp ce bloggerii si editorialistii scotoceau prin email-urile primite, cautand urmatorul nume demn a fi postat si imprastiat.

Cu cateva luni in urma, nimeni n-avea habar de existenta lui Fetty Wap. Acum piesa lui a ajuns pana pe locul 4 in Billboard. Nici un site de muzica nu poate demonstra ca a fost primul care sa-l expuna, au fost oamenii, in special tineretul, care au preluat „Trap Queen” si l-au transformat in senzatie. Sa suni la posturile de radio si sa soliciti o melodie o data pe ora suna a chestie facuta de bunicii lor. Fetty, la fel ca ceilalti doi mentionati mai sus, e un produs al adolescentilor si al persoanelor in jur de 20 de ani, persoane care au ars-o creativ si comic, realizand cross-promotion, atat pentru ei, cat si pentru muzica. In curand, artistii vor crea piese judecand in primul rand dupa potentialul melodiei de a deveni virala pe Vine, trimitandu-si roadele muncii celebritatilor de pe Vine, in loc de bloggeri pentru marketing.

Da, pare un viitor fezabil, insa unul pe care n-as fi fost capabil sa mi-l imaginez vreodata. Rata de penetrare Vine la noi e aproape nula. Nici eu nu petrec timp acolo. Si nici pe alte platforma asemanatoare. Nu sunt in masura asadar sa stiu cine mai e pe trend. E o chestie specifica generatiei mai tinere care traieste practic pe smartphone. Stau pe aplicatii, nu mai stau pe bloguri. Merg acolo sa descopere muzica, sa mai vada ce piesa mai apar in clipurile lor preferate.

De exemplu, daca cauti pe Google „Nasty Freestyle” de la T-Wayne, vei gasi un clip pe YouTube cu peste 5 milioane de vizualizari. Si nu e vorba doar de piesa in sine, daca scrollezi prin clipurile related cu dansuri, vei mai vedea alte sute de mii de views aditionale. Daca cauti pe Instagram si Vine, vei gasi alte si alte clipuri cu dans si imitatii. Daca le contorizezi si le aduni pe toate in contul piesei, compozitia respectiva a fost auzita de zece milioane de ori, poate chiar de 20 milioane de ori, si chiar si asa, s-ar putea sa estimez cu zgarcenie.

Nu cred ca vreun blog a postat clipul ala, nu s-a scris nici o farama de articol vizavi de buzz-ul in crestere. Nu e ca tipul scuipa nu stiu ce versuri divine, dar asta nu-l va opri sa mearga in turnee prin State si sa scoata mai multi bani pe show decat artistii cu albume pe Billboard. Un singur hit viral ar putea sa-i umple pusculita si noi sa nu stim. Cati alti rapperi se vor ridica in aceeasi maniera? Intretinand un buzz, creandu-si o audienta, fara sa caute maini de ajutor de la bloguri. Se intampla deja asta la producatorii care posteaza pe Soundcloud, in special cei care activeaza in zona EDM, care reusesc sa prinda turnee prin toata lumea doar datorita instrumentalelor si remixurilor postate acolo. Gasca de la Soulection, de pilda, e plina de producatori care nu au nevoie decat sa mai uploadeze o piesa noua, iar audienta care ii urmareste o pot avea instant. Bineinteles ca nu toti artistii se vor putea strecura si se vor putea folosi de procedeul asta, dar pare ca miscarea castiga din ce in ce mai multa popularitate. Trendurile sunt capricioase si efemere, dar intotdeauna va exista urmatorul.

Si acum sa facem un scurt exercitiu de imaginatie. Sa ne imaginam un viitor unde blogurile sunt invechite si depasite iar forma asta noua de micro-entertainment devine noua platforma de infrastructura pentru artistii noi, pe cale sa devina populari. In loc ca blogurile sa aiba rolurile de strajeri, revine-urile si repost-urile sa determine cine ajunge sa plonjeze in industrie, in jocul pestilor mari. Personalitatea e factorul-cheie acum. Clipurile de pe contul de Instagram al lui Kevin Gates genereaza mai multe titluri in media decat mixtape-urile lui. Social Media a rupt toate barierele de separatie, aplicatiile au devenit intermediarul dintre creator si congregatie. O pozitie detinuta de bloguri de peste un deceniu ar putea sa fie pierduta in urmatorii ani. Sau poate deja s-a pierdut. E un gand care ma sperie personal. Am crescut cu blogurile. Ele m-au directionat catre muzica proaspata, ele mi-au indicat cei mai smecheri artisti debutanti. Nu vreau sa le vad cum se transforma in niste cimitire triste, pline de clickbait-uri. Insa incep sa observ semne ingrijoratoare. Kevin Nottingham e pe pauza, Potholes la fel. Cu cat mai multi artisti sar in atentie prin noile metode, cu atat vad blogurile cum se destrama in obscuritate. Pare improbabil ca aplicatiile de Social Media vor inlocui rolul blogurilor de A&R si de arbitri de opinie digitali, dar asa si blogurile erau luate la misto si li s-a minimizat influenta odata de catre vechile organisme de control, casele de discuri si radioul. La un moment dat, televiziunile traditionale americane n-au sesizat amenintarea reprezentata de catre Netflix. Acum serviciul de streaming a ajuns sa valoreze mai mult decat CBS.

Vine e genul de platforma perversa in care te poti pierde usor. Clipurile sunt asa de scurte (6 secunde) incat poti sa te ratacesti ore bune prin aplicatie. La fel cum scroll-ul infinit de pe Tumblr e profund daunator pentru productivitate. Asa se intampla si cu Instagram, Snapchat si orice alta aplicatie, usor de digerat si placuta vizual. Facebook a inceput sa moara incet, pustanii fug de serviciul creat pentru ei. Inainte, doar aia de la universitati si colegii care primeau o invitatie, puteau sa dea join in. Acum, mama ta, bunica ta, strabunica ta, toate iti comenteaza statusurile si iti trimit poke-uri stanjenitoare. Nici un adolescent sau adult tanar nu vrea sa se simta monitorizat online. Din moment ce Facebook a fost integrat in telefoane, taramul fagaduintei post-MySpace a inceput sa fie abandonat. Acum, toate aceste platforme noi devin parculetul de joaca pentru oricine cauta sa-si omoare timpul intr-un mod haios. Un loc unde sa te conectezi cu persoane de varsta ta si cu celebritati pe care le admiri.

Ne-am obisnuit ca vedetele si corporatiile media sa introduca trenduri populare, dar dansuri ca The Whip, Yeet sau Dabbin sunt create de adolescenti obisnuiti, anonimi, dansuri care ajung sa-i atinga si pe cei care stau in tronuri. Beyonce facand The Shmoney Dance inainte ca Epic Records sa-l semneze pe Bobby Shmurda, un jucator de fotbal americand dezlatuind The Whip dupa ce marcase un eseu, un pusti de 13 care a captat atentia spatiului digital cu doar un clip de 8 secunde, Earl Sweatshirt efectuand Dabbin pe scena. Acesti autori necunoscuti sunt noii curatori, cei care triaza ce e trendy si popular, creatori de momente ce vor fi imitate si reconstruite pana cand sursa initiala e uitata. Din momentul cand lumea intra in posesie, autorul se pierde in invalmaseala pana cand e capabil sa creeze o alta senzatie virala. E progenitura erei Crank Dat, cand YouTube-ul a fost inundat cu clipuri in care se reconstituia dansul si miscarile lui Soulja Boy. Asta l-a facut pe om celebru, nu formatorii traditionali de opinie care nu i-au inteles niciodata popularitatea. Atlanta, cel putin, a fost infestata cu febra dansului, toata lumea, in ringuri de skating, in cluburi, sali de clasa, holuri au bagat saptamani si saptamani de antrenament pentru a-si perfectiona prestatiile. Cine stie, daca Instagram si Vine existau pe-atunci, poate unii dintre dansatori ar fi fost faimosi acum.

E facil sa devii popular, e mult mai greu sa te mentii relevant. Intotdeauna va exista cineva cu miscari mai bune de dans, cu un beat mai fierbinte, cu bani mai multi. Daca n-ai nimic special de oferit, vei disparea de unde ai venit. OG Maco a demonstrat ca e mult mai mult decat „U Guessed it”. Omul are o etica exceptionala de munca si muzica ii devine din ce in ce mai complexa si satisfacatoare. El e un exemplu al capacitatii internetului de a construi o vedeta si al capacitatii vedetei de a continua sa-si pastreze statutul. Dar e oricum prea devreme de a anticipa ca acest caz va deveni o norma. La fel, e posibil sa se ajunga si la punctul in care dansatorii si comediantii ajung sa fie mai mari decat rapperii pe care ii satirizeaza. In curand, vor putea fi vazuti dansand in propriile lor piese, fiind gazde pentru propriile serii de pe Comedy Central, confectionandu-si cariere din clipuri care ti-au luat mai putin de un minut ca sa le vezi. Ai nevoie doar de un telefon cu camera si un pic de ingenuitate. Andy Warhol a prezis odata ca oricine va fi faimos pentru 15 minute in viitor. Acum traim in acel viitor. Insa, de fapt, si 15 minute pare o perioada depasita. Incercati, mai degraba, sase secunde.

Asta e intrebarea finala. Te-ai baga sa devii celebru pe Vine? Eu, personal, nu. Cum ziceam, in Romania e vazut mai degraba ca o curiozitate. Si chiar daca ar deveni popular si de succes si la noi, sunt prea batran oricum ca sa mai tin pasul cu generatiile tinere. Voi ramane aici batand la taste pana nu se vor mai produce computere cu tastaturi, unindu-ma in cuget si simtiri cu generatiile vechi care zdranganeau la masinile de scris. Totusi, e posibil ca viitorul asta sa nu fie chiar asa de indepartat si sa vina mai curand decat ma astept.


Lasă un răspuns