Doi artişti din Timişoara propun un proiect de mare impact pentru viaţa culturală

articol_comanda_Lia

Interviu cu Fabian Otniel, artist vizual:

În Timișoara doi artiști au făcut o colaborare mai puțin întâlnită până acum. Arta lor vorbește despre simplitate, origini, trăiri și destinații combinând fotografia ca element vizual cu teologia și filozofia drept piloni ai conceptului literar. Se pare că artiștii din Timișoara sunt tot mai solidari și credem că alianța lor poate să fie încă o bulină albă pentru proiectul Timișoara Capitală Culturală 2021. Unul dintre cele mai interesante proiecte, prezentat sub acronimul #DiMA nu poate să treacă neremarcat și astăzi vorbim direct cu autorul…

Să auzim direct de la autor, ce este #DiMA ?
#DiMA este acronimul, prescurtare de la  „Din inima Marelui Alb” și reprezintă colecția de poezii și poeme filozofice și teologice pe care o cresc din vremea tinereții, la care am contemplat sute de nopți și căreia m-am dedicat din plin în anii facultății.

Cine lucrează la această carte? Cu cine colaborezi în acest proiect?
Echipa artistică este compusă din autor – Fabian Otniel, artist vizual/fotograf -Anca Dumitrana și design copertă – Andreas Thuth. Ei sunt echipa artistică la proiectul acesta și întreg proiectul este sub managementul MO&O Publishing House.
Vremea tinereții, sună așa bătrânesc.. Ce vârstă ai? Spune-ne câteva lucruri despre tine, noi ne-am mai întâlnit dar cine nu a mai auzit de tine ce ar trebui să știe.
Numele meu este Fabian Otniel, sunt născut în 9 ianuarie 1988, în Timișoara, am crescut în Timișoara, în zona Modern, aproape de Pădurea Verde pentru cine știe. La 19 ani am plecat în Londra și am rămas acolo aproape 3 ani de zile, apoi am venit în România și am început cursurile Facultății de Științe Umanistice, am terminat facultatea, după care am plecat din nou în Londra pentru alți aproape 3 ani. Am făcut liceul la seral pentru că am muncit în timpul liceului și parcă niciodată nu mi-am găsit locul între cei de vârsta mea, colegi și prieteni. Nu prea am prieteni și unii spun că ar fi o problemă cu asta, dar eu știu ca nu e o problemă pentru că văd clar, copiii mă iubesc și eu mă înțeleg de minune cu toți copiii, bătrânii mă înțeleg și mă apreciază, singura problema dacă ar fi să fie una, ar fi că nici unii și nici alții dintre cei menționați nu pot fi prietenii mei de ieșit în oraș.

Până să pleci în Londra, cum a fost copilăria ta în Timișoara?
Copilăria cum să fie… este primăvara vieții. A fost superbă, privindo și derulând fragmentele în timp cu înțelepciunea pe care o am acum, pot să spun că aș vrea mult de tot să mai traiesc acele zile. Cu mulți copii pe străzi, cu atâtea jocuri și activități de dimineața până seara, fără să știm pe atunci  de brand-uri și tehnologie, de UE și altele. Am crescut într-o vreme când viața era mai simplă și ușoară. Îmi amintesc că trăiam din plin cu toată inima fiecare moment, de dimineața până seara și noaptea adormeam grăbiți să ne trezim mâine primii. A fost de vis…

Cum ai început să scri poezii?
Am început să scriu ce simt în jurul vârstei de 17 ani ca o formă de exprimare a celor mai intense trăiri din acele vremuri. Scriam gânduri sub forma unor note într-un jurnal, nu aveam de gând să devin poet. Pentru că au fost întâmplări care au pătruns adânc și s-au ancorat puternic în inima mea, simțeam că trebuie să fac ceva, trebuia să mă eliberez de greutatea acelor cuvinte, cumva. La început au fost gânduri despre persoane și descrieri ale unor experiențe, pe parcurs am devenit tot mai atent la detalii, am observat modul în care se întâmplă evenimentele, studiam tiparele și multe alte aspecte. La liceu aveam în clasă doi colegi care cântau rap. Ei erau cu rime și cu poezii tot timpul dar pe atunci îmi placea doar să citesc nu și să scriu. Am avut mare noroc  și în școala generală și la liceu să am parte de profesoare de Limba Română, parcă alese de Dumnezeu cu mâna și trimise din rai.  Pot spune că am început să scriu ca o nevoie fundamentală de a exprima cele mai adânci și apăsătoare trăiri interioare. Au fost și multe trăiri înălțătoare, experiențe care m-au dus pe culmile simțurilor, în care am iubit și am simțit că zbor dar au fost și momente joase de un întuneric cumplit și cu un decor înfiorător. Pentru cine a citit mitologie și știe ce înseamnă conceptul de „noaptea neagră a sufletului” versurile mele capată alt sens pentru că îi permite cititorului să se transpună și pentru câteva momente să facem schimb de locuri. Sunt sigur că unii cititori nu vor ști despre ce vorbesc la început dar vor înțelege pe parcurs pentru revelația este progresivă. Există clipe în viață când tot ce îți dorești este să adormi pe veci, clipe când realitatea este atât de violentă încât speri să nu te mai trezești, pentru că nu mai vrei să simți durere, pentru că de prea multă vreme lumea rupe bucăți din tine și mediul cu toată gașca lui a devenit un agresor teribil.

Cum îți găsești inspirația?
Pentru mine inspirația este ca aerul, trebuie să vină în mod natural, nu trebuie să înveți să îl respiri pentru că o faci instinctiv fără să te gândești și să te forțezi să „respiri” sau să  „inspiri ceva” Totuși inspirația fără educație nu duce la rezultate foarte bune. Uneori pur și simplu simt că ideea rimează, simt  o vibrație, o undă comună și atunci știu că există o linie, o propoziție la care dacă îi dau curs se transformă într-un izvor de munte și începe să devină tot mai mare. Așa funcționează pentru mine procesul de creație. Se întâmplă când stau în liniște, oriunde aș fi chiar și în tramvai sau în piață, trebuie să fie liniște în mintea mea. Câmpul vizual mă ajută de multe ori să mă concentrez dar am înțeles că cel mai important este să nu căutăm neapărat să vedem alte locuri ci să vedem aceleași locuri dar cu alți ochii.

O ultimă întrebare: Când e gata proiectul și unde îl vedem?
Proiectul este în plin proces de frământare, și deabia aștept să îl punem la copt în cuptor. Ne dorim ca proiectul să fie gata undeva în prima partea a lunii Decembrie, va fi lansat în Timișoara iar despre locatie, data, ora și invitați trebuie să mai ne întâlnim odată ca să confirm. Lucrăm și la website dar între timp păstrăm legătura pe Facebook, www.facebook.com/fabianotniel sau căutați Fabian Otniel, dați LIKE la pagina de autor și sunteți la curent cu tot ce apare nou.
Fabian, îți mulțumesc pentru participare și rămâne să ne auzim pe data viitoare când vei reveni cu toate informațile despre lansare.
Mulțumesc mult pentru timpul acordat. Apreciez din toată inima și da, voi reveni cu toate informațile.

Sursa: www.ziuadevest.ro


Lasă un răspuns