Cunoaste-te pe tine insuti

Stai sa bag un video intai, ca asa e cel mai bine:

.

Tot am asteptat sa gasesc o inspiratie mai buna decat „ala se cearta cu ala”, ca sa scriu un nou editorial, inspiratie care a aparut azi, in news feed-ul meu, asa, la intamplare. Si e fix pe ideea mea, asa ca am sa te rog sa te uiti la video-ul de sus, cat timp ii multumesc eu lui Adrian Berindei pentru ca a dat share.

Si-acum, hai la treaba: cum se aplica asta in hip hop? Sa o luam de la inceputul inceputului, asa cum e frumos.

Cunoasterea

Exista al 5-lea element in hip hop, numit „Cunoastere”. Unii zic ca e pierdut. Eu zic ca multi artisti stiu ca fara el nu se poate, dar ca uneori uita sa il aplice sau nu stiu cum sa il explice pe intelesul viitorilor artisti care vin din urma. Asa ca imi incerc si eu norocul.

Am intalnit, nu de putine ori, in calatoria mea prin hip hop-ul romanesc, oameni care nu au citit decat o carte in viata lor. Nu-i blamez, ii inteleg: pur si simplu nu a avut cine sa le arate, pana acum, importanta informatiei si nu doar din hip hop. Vezi tu? Multi cred ca acel „knowledge” atat de preaslavit de catre Universal Zulu Nation se rezuma doar la cunoasterea chestiilor din hip hop. E o perspectiva gresita, pornita din frica de a cunoaste mai mult.

Imi pare rau daca si tu crezi asta, dar nu-i nimic, poate ca articolul meu are sa fie atat de pe gustul tau incat ai sa inveti ceva din el: Afrika Bambaataa a pornit toata aceasta miscare de constientizare dintr-o dorinta profunda de a oferi celor din jur o viata mai buna, o pace sufleteasca generala (pe care, de altfel, o cauta orice om, nu doar cei care asculta genul nostru muzical). Iar linistea sufleteasca nu ai cum sa o cunosti daca nu intelegi tot ceea ce se intampla in jurul tau si nu doar muzica din casti.

knowledge

Pentru ca (mergi putin pe firul logic): daca pe tine te streseaza seful la job, muzica pe care o asculti acasa, ca sa te descarci, o asculti din perspectiva negativa. Ceea ce e gresit, pentru ca muzica facuta ca arta e ceva frumos, pornit din suflet, din nevoia de a te descarca, din nevoia de conexiune a oamenilor pe emotii. In schimb, daca tu intelegi ca poate seful are o nevasta cicalitoare acasa si se descarca pe tine, poate actiunile lui nu te-ar mai frustra atat de mult. Poate i-ai recomanda si o piesa care sa-l ajute sa inteleaga unde e problema, nu?

Hai sa facem un test: uite, asculta piesa asta din perspectiva a ce te frustreaza pe tine cel mai tare in momentul asta, apoi ascult-o prin intermediul a ce iubesti cel mai mult si cum te ajuta actiunea/persoana/situatia aia sa scapi. Asa e ca se schimba perceptia ei? In video-ul de mai sus afli si de ce.

(Lasa playlistul sa curga, pe fundal, nu-l opri! Sau ia o pauza si asculta-l. E, cred, cel mai bun album care sa sustina ce vreau eu sa spun aici.)

Asa ca Afrika Bambaataa si a lui miscare voiau sa spuna, de fapt, ce se spune de mii de ani incoace si exact ce ii reprosezi tu aluia pe care il crezi mai prost ca tine: „Cunoaste-te pe tine insuti” si, prin intermediul a ce stii despre tine, cunoaste-i pe ceilalti. Cunoaste lumea in care traiesti cat mai mult, fii curios in permanenta. Invata zilnic. (Asta am adaugat-o eu, recunosc).

Pentru ca stii de ce? Nu ai cum face hip hop, daca nu ai o cultura generala vasta, o intelegere mai profunda a lumii decat nivelul „bunti-bunti” si „sunt golan, sunt vagabond”. Stai, stai, nu te ratoi la mine, lasa-ma sa-ti explic tot si asculta-ma cu mintea deschisa, ne contra-argumentam la finalul articolului.

Iti dau exemplul meu: am crescut pe hip hop, m-am dus prin alte genuri muzicale cativa ani, am explorat pe-acolo de m-am plictisit si m-am intors la prima dragoste. Stii de ce? Pentru ca este cel mai complex din punctul de vedere al flow-ului general: insemnand tot – mesaj, flow, tehnica, jocuri de cuvinte, duble-triple-cvadriple sensuri, emotie pura etc. Tot. Am trecut prin si am explorat goa, trip hop, rock, DnB, duburi, stepuri, jazz, clasica, lautareasca, muzica africana, chilluri, insa doar in hip hop am gasit un complet a ce-mi placea in celelalte. (Si-n sufletul meu moare cate un pitic de cate ori vad cate un MC, producator, Dj, manager de ceva, „profesionist” care nu intelege asta.)

Iar daca tu nu ai o cunoastere aprofundata a artei, a lumii, a vietii, nu ai cum sa transmiti prea multe celui care te asculta, nu? E ca si cum ar veni la tine un pici de 5 ani sa-ti spuna ce stie el despre viata. Nu prea il asculti, nu? Trebuie sa aiba macar nivelul tau educational, ca si experienta de viata si informatii adunate, ca sa stai sa il asculti si sa ti se para interesant ce zice el acolo, sa inveti ceva. Ori, cum ar putea sa iti placa o piesa de la un MC care, ok, e bun pe partea de, sa spunem, tehnica (pentru ca tot e la moda acum asta), insa la versuri cam clacheaza pe partea de mesaj sau emotie, tocmai pentru ca el nu a stat sa exploreze si sa adune informatii despre ce da el acolo? Iti place, asa, ca nu ai ce sa-i reprosezi, da’ si tu ai putea sa spui acelasi lucru, daca te-ai fi antrenat pe scris versuri, nu?

Exploreaza ideea asta, nu e a mea, asa ca n-o refuza, eu doar incerc sa o explic pe intelesul mai multor oameni. Explica-ti tie, cum stii tu. Pentru ca stii tu, „Knowledge is power”.

Arta

Eu am o perspectiva mai complexa despre arta, greu de inteles daca nu ai facut arta vreodata sau nu ai studiat-o teoretic, pe care mi-e adeseori lene sa o explic, ca-s zeci de carti si pagini de net si chestii in spate, si cine naiba are rabdare sa ma asculte pe mine in toate teoriile astea?  Asa m-am trezit ca ii spun unui MC bun ca „inca nu faci arta” si el mi-a aruncat o privire de „Zaitz, pagadi!” de nu mai stiam cum sa ii spun sa priceapa ca eu, de fapt, nu i-am spus de rau acolo, ci incercam sa il ghidez spre o regasire de sine. M-am lasat la mana mea cand a inceput sa ma injure pe Facebook. In fine. (Frustrare personala descarcata, ma simt mai bine acum, merci ca ati suportat-o!)

Si, de fapt, ce voiam eu sa spun acolo? Teoretic, asa.

Arta este un limbaj comun al omenirii, daca este facuta din emotie pura, pozitiva, de „construire”. Sincera. Asa a pornit si muzica: un nene, prin epoca pesterilor, a simtit ca nu mai poate exprima prin uga-buga complexitatea emotiei lui, asa ca a inceput sa o transpuna in sunete. `nspe sute de ani mai tarziu, oamenii au categorizat sunetele astea si au facut un instrumental. Mai incolo, a venit inca unul si a zis, „Dom’le, nu-i destul sa descriu emotia pe care o simt, hai sa-i adaugam si versuri!” Si mai incolo, i-au adaugat si restul. Apoi, purtata dintr-o parte in alta, s-a dezvoltat in genuri. Intelegi unde bat?

mapa

O vezi mai bine aici. Iar aici, daca te duci, ai sa intelegi ca daca nu explorezi alte genuri muzicale, ca sa le intelegi, macar cele adiacente, e mai greu sa faci ce vrei tu.

Ideea de baza e ca daca tu faci orice tip de arta fortat, pentru ca „asa trebuie”/”asa am vazut la altii”/”asa se face”, aia nu mai e arta. Serios, Google it, knowledge is power.:) Si ce se intampla atunci? Nu mai poti „vorbi” prin ea pe intelesul celorlalti, deci nu mai ai acces la un public posibil mai mare. Ce, vrei sa spui ca Inna iti place? Ala e marketing pur, zero emotie. De fapt, e emotie acolo: dorinta de a face bani. Si na, ca face bani Inna, desi nu zice ceva concret. Ai citit The Secret? Nu e fantezie, are explicatie stiintifica. 🙂

Dar nu se termina aici. Sa spunem ca ai gasit ideea-muza: flow-ul lui… Tech N9ne, de exemplu, ca ala-mi place mie mult. Si vrei sa il imiti, sa-ti iasa si tie, cum naiba sa nu vrei? Normal ca vrei, pana si eu as vrea si eu nu sunt MC. Dar (!) este important sa adaptezi ideea-muza stilului tau personal, ti-am mai vorbit de el pe aici si de ce e el important. Si sa te antrenezi la nesfarsit, pana cand simti tu ca il faci bine. Tu nu vrei sa suni ca Tech N9ne, tu vrei sa suni CA TINE, nu? Si tot asa cu tot ce-ti place, pana cand iti creezi stilul tau inconfundabil.

Deci retine de aici ca „Repetitia e mama invataturii!” – parca stiau bunicii nostri ce ziceau, nu?
Apoi, nu uita ca artist e si omul care iti face coverul, tu doar da-i ideea-muza prin piesa ta, lasa-l sa-si faca de cap. Si omul care iti face video-ul. Intervin-o cu ajustari atunci cand crezi ca n-a inteles bine mesajul, insa nu impune. Are arta lui, lasa-l si pe el sa-si faca de cap. Artist e si omul de la marketing din spate, chiar daca nu pare, si ce vad ca nu se intelege constant e ca fara el n-ai cum sa ajungi la publicul ala mare, decat prin noroc chior. Omul are meseria lui si n-o are degeaba, stie el ce face. Si tu n-ai de unde sti, pentru ca tu te-ai antrenat pe flow si tehnica pana acum, nu pe esantioane si statistici. Si nici nu vrei sa stii, ca e plictisitor, pe cuvant! 🙂

Fiecare cu ce stie si e a lui si a invatat pentru asta, nu?

arta

Absolut tot ceea ce cere creativitate este arta, atat timp cat e lasata libera si nemarcata de fricile noastre constiente si inconstiente, tiparele altora, frustrarile si alte chestii negative din viata noastra. Iar in momentul in care tot ceea ce e legat de tine, ca om de muzica, e menit sa fie arta, dar antrenata, (viata ta e arta), iti garantez ca absolut oricine are sa te auda are sa te placa. Si stii de ce? Pentru ca emotia aia despre care vorbiti voi acolo e o emotie comuna pentru multi. Iar cine nu reuseste sa identifice emotia, si-ti cauta nod in papura, nu are ce sa-ti reproseze, pentru ca te-ai antrenat suficient incat sa o faci a naibii de bine. Asta daca e baiat istet si realizeaza ca nivelul ala mare se atinge in ani de munca si experienta, nu poti sa il ai din start. Daca nu, spune-i si tu ca salariul mic pe care-l are e din cauza lui, nu a sefului sau a societatii, si poate intelege. Sau da-l naibii, ca de ce sa lasi sa te afecteze necunoscuti sau oameni care nu au nici un rol concret prin viata ta? Tu stii ce ai de facut ca sa te faca fericit. Iar daca pe tine piesa „uga buga” te multumeste, fa-o, lasa haterii, ca au sa vina mai tarziu langa tine.

Are logica ce spun? Are! Crezi ca Wu-Tang stateau si se gandeau ca „Daca nu fac asta, n-are sa ma placa ala?” Nu. Dar Jay-Z? Well, aici lucrurile stau putin diferit, pentru ca Jay-Z e un brand de milioane de dolari si are echipe intregi care sa faca arta pana sa ajunga la nivelul si sistematizarea la care trebuie.

Si uite de asta, „Unity” e cel mai important: pentru ca singur n-ai cum sa ajungi unde vrei tu. Dar fara „Peace”, nu ai cum face unitate. Vorbesc, desigur, de pacea interioara si mai apoi cea exterioara.

Mediteaza la ce ti-am spus si, daca ai nevoie de exemple concrete si explicatii mai amanuntite, ma gasesti aici. Stiu ca pare ABC pentru multi, insa sunt atat de multi copii talentati si care se pierd, in hip hop-ul asta, fara sa ii bage cineva in seama sa le explice „secretele meseriei”, lasandu-i sa-si rateze vietile fara sa ajunga unde isi doresc, incat… Nu mai spun. E grav, oricum.

Nu am spus ca ce faci e rau, atentie, ci doar ca se poate si mai bine si fara compromisuri! Asa ca de ce sa nu incerci si metoda asta? Pentru atatia altii a functionat, doar.


Lasă un răspuns